Virgil NEMOIANU

Traditie si libertate

Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2001, 536 p., f.p.

Traditie si libertate este un volum de bilant, in care Virgil Nemoianu sistematizeaza o parte dintre optiunile si valorile sale definitorii. In ultimii ani, ele au fost facute publice mai ales prin massmedia (reviste si posturi de radio romanesti sau internationale), dar, reunite in volum, dobindesc reverberatii ample in productia sa stiintifica, pe care o ilumineaza dintr-un unghi propice. Citindu-l, intelegem cum se poate deschide o experienta culturala specifica, cea romaneasca, spre alteritatea transoceanica, asimilind-o nuantat si, mai ales, distantat.

Virgil Nemoianu este un membru al diasporei (in nici un caz nu l-as numi un exilat) dintre cei cu adevarat integrati, cu o cariera de succes in patria de adoptiune, dar care si-a pastrat si chiar problematizat dubla apartenenta – intelegind prin asta asumarea si evaluarea ei lucida, de la o distanta securizanta, fata de ambele tarmuri ale oceanului. La acest unghi fertil autorul cartii se refera explicit in diverse ocazii. Unul dintre privilegiile pe care i le rezerva dublul sau statut cultural, si de care Virgil Nemoianu a stiut sa profite cu metoda, este, citez: „Sa vada lucrurile calm, impasibil, cu avantajul unei anumite perspective“. Formula revine intr-un interviu, unde se ajunge la aceleasi teme-pivot: „Cum se vede Romania din America si America din Romania?“. Sau: „Cum se vad comparativ, dintr-o parte si din cealalta, anumite subiecte fierbinti?“.

Volumul are dimensiuni masive si nu pot decit sa punctez selectiv citeva subiecte-cheie, dintr-o paleta extrem de diversa, care ar merita o reflectie temeinica si cu creionul in mina – mai ales din partea acelor compatrioti care se lanseaza pripit sau diletant intr-o dezbatere „la zi“ sau in alta. Un exemplu in aceasta privi