Gabriel COSOVEANU
Vocile canonului
Editura Scrisul Romanesc, Colectia „Thêta – eseu“, Craiova, 2000, 190 p., 29.000 lei
Intitulata Vocile canonului, cartea lui Gabriel Cosoveanu produce o mare nedumerire. Indreptatit de un astfel de titlu, ai pretentia sa gasesti intre copertele ei un eseu care sa dezbata problema inca nelamurita a canonului, sa reia citeva vechi consideratii, sa polemizeze, sa combata, sa argumenteze, in fine, sa lanseze, eventual, o ipoteza si in jurul ei sa dezvolte o demonstratie. Intr-o carte de aproape 200 de pagini, Gabriel Cosoveanu comprima discutia in jurul canonului la doar… 6 pagini. Inca din titlul argumentului eseistul craiovean se declara in contra Scolii resentimentului (dupa expresia lui Bloom): „Nemultumitii acestia, agitind ideea ca alegerile estetice sint masti pentru influentele sociale si politice, adera la curente ca feminism, lacanism, neo-istorism, deconstructivism, antieurofalocentrism, retrograda ideologie DWEM – Dead White European Male), semiotica, cultural studies“ (p. 8).
Dar, Gabriel Cosoveanu spune imediat „Nu canonului estetic“: „Sa inchei abrupt: pentru mine, canonul e, prioritar, o problema de inteligenta si caracter. Apoi, e si estetica. [...] Suprematia lui (a canonului estetic) trebuie sa inceteze, caci nu de batalii canonice ducem lipsa pentru a ne sincroniza cu Occidentul, ci de initiative de imbunatatire a functionarii sociale. Ierarhia valorilor umane nu e prioritar estetica, literatura nu exista in sine, si nici textul“ (p. 12).
Tocmai cind discutia se cerea impetuos continuata, iar unele aspecte aveau nevoie de lamuriri pe larg, ea se incheie. De altfel, intentia lui G. Cosoveanu era alta, mai putin orgolioasa, „combaterea relativismului in critica prin identificarea elitelor apte sa propuna un canon cu orizontul estetic subsumat creatiei de idei, modulate, la ri