* Recent, Václav Havel a fost premiat de către American Bar Association pentru contribuţia sa la promovarea statului de drept şi a idealurilor justiţiei. Mulţumind pentru premiu, cel care este indiscutabil cel mai important şi respectat om politic din Europa ex-comunistă, a făcut apel la simplificarea dreptului. Speriat de excesiva specializare a dreptului, de creşterea uluitoare a numărului de norme juridice şi de perspectiva omului rătăcit într-o junglă legală care îi este complet necunoscută, Havel a spus răspicat că nu poţi respecta ceva ce nu înţelegi şi, mai mult, nu te poţi supune unor reguli pe care nu le cunoşti. Legiuitorii lumii noastre trebuie să ştie că legiferează pentru o populaţie care se simte tot mai străină de drept şi că abundenţa legilor nu are nici o legătură cu statul de drept şi cu justiţia. Filosofii şcolii de la Frankfurt ar avea acum un nou subiect pe gustul lor: alienarea juridică a omului modern. Absurdul procesului kafkian ne poate cuprinde pe nesimţite... * Cîteva cazuri interesante din practica penală americană a ultimelor luni au readus în prim plan o problemă delicată: atitudinea unui preot care, sub taina spovedaniei, află adevăratul vinovat într-un caz în care a fost condamnată altă persoană. Recent, Biserica Catolică, sub semnătura unor importanţi cardinali de peste ocean, a permis unui preot american să depună mărturie pe baza celor mărturisite de un credincios. Mai exact, credinciosul a mărturisit preotului că a săvîrşit o crimă pentru care a fost condamnat, cu ani în urmă, un nevinovat şi a cerut sfatul preotului pentru a-şi linişti conştiinţa încărcată. Preotul l-a îndemnat cît se poate de "diplomatic" pe credincios să meargă în faţa judecătorului şi să facă această mărturisire, numai că, între timp, criminalul care şi-a mărturist vina sub spovedanie, a murit înainte să recunoască public crima. Acum, ştiind că în închis