Nu ţin minte ca, din copilărie încoace, să fi asistat la ceva asemănător cu �bătălia pentru apa grea", una din temele dragi filmelor de război; până mai zilele trecute, când d-na ministresă Andronescu a devenit vedeta unei superproducţii la fel de palpitante, a casei de filme �Ministerul şi clientela". Evident, sub un titlu-remake, �Bătălia pentru manuale". Alături de bruna ministresă apar, în roluri episodice, personaje aşteptate (precum domnul cu nume predestinat, Molan), dar şi neaşteptate, precum primul-ministru. Acesta din urmă, ca agent de promovare al unei pelicule ce spune multe despre modul de funcţionare al societăţii şi administraţiei de stat româneşti.

Puţină istorie: după cum dl. Năstase nu-şi mai aminteşte, una dintre condiţiile puse de Comisia Uniunii Europene pentru păstrarea României "în cărţi" a fost liberalizarea pieţii de manuale. Asta însemna, pe de o parte, ca în şcolile româneşti să se poată preda după manuale alese de profesori şi elevi şi, pe de alta, ca, în anumite condiţii (de pildă, la limbi străine sau la calculatoare) să se poată folosi chiar manuale editate în străinătate. Se urmărea, astfel, scoaterea învăţământului românesc de sub imperiul dictaturii gândirii unice şi, în egală măsură, diminuarea influenţei inevitabilelor "grupuri de influenţă". Dacă primul deziderat a fost îndeplinit, al doilea se află încă în suferinţă: elevii n-au scăpat, nici în ziua de azi, de eterna d-nă Bărbulescu şi confuz-ridicolele sale manuale de limba şi literatura română. Nu s-a găsit leac nici talentului şogunilor pedagogici judeţeni de a-şi ferici contemporanii cu nemuritoarele lor concepţii didactice aflate încă în perioada pre-Comenius şi pre-Pestalozzi...

Într-o primă fază, Banca Mondială a oferit României o importantă sumă de bani, menită să faciliteze redactarea şi producerea cărţilor pentru clasele I - VIII. Lucrurile au funcţi