Novacenii Scene de azi si de ieri din viata. "ciobanilor fara frontiere" . Daca prin jocul istoriei, intre fratii romani ce locuiau de-o parte si de alta a Carpatilor s-au inaltat, uneori, granite, a existat totdeauna un soi de romani pentru care bornele de hotar n-au avut o valoare mai mare decat ace...

Novacenii Scene de azi si de ieri din viata

"ciobanilor fara frontiere"

Daca prin jocul istoriei, intre fratii romani ce locuiau de-o parte si de alta a Carpatilor s-au inaltat, uneori, granite, a existat totdeauna un soi de romani pentru care bornele de hotar n-au avut o valoare mai mare decat aceea a unor pietre netrebnice. Acestia au fost ciobanii: ciobanii fara frontiere din Marginimea Sibiului. Stapani pe munti, stapani pe turme, stapani pe "Vamile Cucului", ei au avut totdeauna "poduri" de trecere dintr-o provincie romaneasca intr-alta, pe care, o data cu ei, circula liber si spiritul national. Cand viata a fost suportabila, ciobanii au ramas sa traiasca la Jina, Rasinari, Saliste sau Poiana Sibiului. Cand autoritatile chezaro-craiesti au impus restrictii prea aspre, dorind sa introduca robia si in satele de la munte, o parte din ciobanimea transilvaneana a plecat. Oameni invatati cu libertatea si credinta ortodoxa, "ungurenii" au fugit peste munti, unii stabilindu-se la poalele din sud ale Carpatilor, altii luand drumul lung al campiilor romane, pana in stepele Donului. Migratia ciobanilor ardeleni, de-a lungul ultimelor doua secole, reprezinta o pagina de istorie palpitanta, pe care putini dintre urmasii de azi ai oierilor o cunosc.

Spre Est, sub baioneta bolsevica

"Regimentul nostru de vanatori de munte ajunsese cu frontul in Kuban, langa Stalingrad. Cativa baieti, in frunte cu sergentul Ion Toader, au ajuns intr-o seara in centrul unui satuc ce nu parea deloc o asezare de mujici; casele era