TEPRO o ia de la capat

Pana in anul 1989, SC Tepro era una dintre cele mai mari companii care realiza tevi sudate din lume, cu o capacitate de 500.000 tone anual. Exporturile fabricii depaseau cu mult 4,5 - 5 milioane de dolari pe luna. Dupa anul 1989, concomitent cu prabusirea pietei CAER, uzina a fost nevoita sa se replieze foarte rapid pe pietele pe care le avea fie in zona Americii, fie in zona Europei de Vest. Singurul inconvenient in oferta fabricii era lipsa monogramei API (American Petroleum Institute) care nu a permis fabricatiile aferente industriei petrolului, problema care va disparea cel tarziu anul viitor, potrivit prognozelor facute de Vasile Plugaru, directorul general al societatii comerciale Tepro Iasi. Aceste lipsuri ale fabricii au fost compensate prin accentul care s-a pus pe fabricatia de parapeti de protectie pentru autostrazi, incepand cu anul 1996. Pentru aceste tipuri de produse, Tepro a primit acreditari pe piata Germaniei, care reuseste sa absoarba un procent foarte important (90%) din ceea ce se fabrica la Iasi. In Romania, parapetii pot fi intalniti pe autostrada Bucuresti-Pitesti, proiectul de montaj, cat si echipamentul de montaj apartinand fabricii Tepro. O alta directie urmata de Tepro, ca si dezvoltare tehnologica, a fost abordarea sectorului de tevi mici sau speciale, cu destinatie spre industria refrigeratoarelor, industria autovehiculelor s.a. Acest sector a reprezentat si prima tinta de decapitalizare a ex-investitorului ceh Zelezarny Veseli, motivul invocat, in cei aproape doi ani cat a reusit sa patroneze fabrica, fiind nerentabilitatea produselor. Intentiile au fost mai mult decat evidente, insa incercarea firmei cehe de a invada piata romaneasca cu produse similare fabricate in Cehia a esuat din cauza incompatibiliatii in ceea ce priveste normele de fabricatie si calitatea.

De altfel, ZIUA de Iasi a