Ultima ctitorie a lui Stefan cel MareManastirea Dobrovat. Padurile sfinte. Intr-o seara din vara anului 1499, pe cand Stefan, domnul Moldovei, se indrepta in fruntea ostilor spre Suceava, trecand printr-o dumbrava din codrii Iasiului, a zarit in departare un sambure de lumina iesind din pamant. S-a ap...
Ultima ctitorie a lui Stefan cel MareManastirea Dobrovat
Padurile sfinte
Intr-o seara din vara anului 1499, pe cand Stefan, domnul Moldovei, se indrepta in fruntea ostilor spre Suceava, trecand printr-o dumbrava din codrii Iasiului, a zarit in departare un sambure de lumina iesind din pamant. S-a apropiat si, gasind in inima padurii chilia unui sihastru, a intrat, cerandu-i batranului binecuvantarea. Monahul era rus, trecut peste Nistru si Prut in cautarea singuratatii si, vazandu-l pe marele domn al Moldovei, l-a salutat pe limba sa: Dobri vecer = seara buna. Mai tarziu, cand Stefan a hotarat ca in locul bordeiului singuratic sa zideasca o manastire de calugari, a numit-o, in amintirea sihastrului, Dobrovat. Avea sa fie ultima ctitorie a lui Stefan cel Mare si Sfant. Din pacate, manastirea aceasta n-are astazi nici pe departe faima Putnei, Sucevitei sau Voronetului, acele atat de batute tezaure ale turismului romanesc. Si chiar dintre ieseni, putini sunt cei care stiu ca la doar 40 de kilometri de orasul lor se afla un monument istoric de o mare valoare, care ar putea rivaliza cu cele mai importante vestigii ale Renasterii europene.
O cauza a acestei uitari ar putea fi drumurile. Iata ce scrie Regina Maria a Romaniei, in urma unei vizite facute la Dobrovat, pe data de 1 iunie 1917: ..."Dupa dejun, am plecat la Dobrovat, unul dintre Domeniile Coroanei. Drumul trece prin paduri de toata frumusetea, dar e lung si neinchipuit de rau... Netagaduit, acest colt de tara e cat se poate de frumos, cu codri aproape neumblati, dar drumurile sunt
