In general, acest gen de actiuni seamana cu o plasa pescareasca in care sint prinsi pestii mai mici ai coruptiei, cei mari lucrind mult prea subtil pentru a putea fi "agatati". Desi cei ajunsi in plasa isi sustin nevinovatia, convingerea anchetatorilor este ca actiunile lor elimina orice indoieli. Cit de eficiente si de bine realizate sint, totusi, ultimele flagrant delicte organizate la Iasi? Coruptia in Romania a devenit o infractiuni aproape invizibila. Desi se vorbeste despre mita pretinsa de persoane publice importante, nimeni nu a dovedit pina acum "marea coruptie". Comisioanele grase platite pentru cistigarea unei licitatii sau favorurile obtinute pentru o functie intr-o institutie nu au fost concretizate in infractiunea de coruptie. Politia si Parchetul pot dovedi cu mare dificultate ca o firma a fost favorizata la o licitatie pentru ca a platit organizatorilor un comision. In aceste situatii, ancheta urmeaza un traseu sinuos, in care anchetatorii trebuie sa faca documentele "sa vorbeasca". Acuzatia de coruptie este adusa unui functionar dupa luni intregi de ancheta. In alte situatii, coruptia la nivelul functionarilor publici sau persoanelor care au inselat increderea altora, se poate dovedi in citeva minute. Anchetatorii apeleaza la flagrant. In urma unei plingeri prealabile adresata de un cetatean, procurorul decide daca se poate dovedi infractiunea de coruptie prin intermediul unui flagrant. Pe cit de rapida este aceasta metoda, pe atit de contestata este de aparatorii celui incriminat. Reusita flagrantului depinde de cit de bine este realizat scenariul si regia (autor este procurorul) si de cit de abili sint protagonistii (politistii care participa la flagrant). Operatiunea trebuie sa adune probe concludente Flagrantul are loc atunci cind este vorba despre mita. Actiunea se pune in miscare din momentul in care un cetatean reclama faptul ca i s-a pretins