Pentru a treia oara in aproximativ ultimii cinci ani, viata literara a Iasiului este zguduita de valul contestarilor. De aceasta data, mai profund si mai organizat, mai matur. Situatia este explicabila si prin faptul ca primele doua „seisme“ s-au produs mai ales la nivelul presei, fara a pune in joc vreo procedura administrativa. Primele discutii aprinse au fost iscate de ancheta initiata de Viorel Ilisoi in revista Timpul privind Viata literara pe Bahlui. Inca de atunci au fost spuse lucruri grele referitoare la clientelismul lumii literare, la cangrena intereselor de grup, la falsa ierarhie a valorilor in cimpul literar, la rolul nefast al Muzeului Literaturii Romane din Iasi in climatul literar iesean etc. Ancheta a durat aproape un an, evidentiind – pe tonuri mai inflamate sau mai potolite, mai lirice sau mai analitice – principalele tare ale vietii literare la acel moment.
Al doilea seism a fost provocat de o dezbatere deschisa de subsemnatul in Monitorul – Arte pe tema Re-formelor fara fond in cultura. Am invitat personalitati ale vietii literare iesene la discutie si surpriza a fost mare: nu numai ca reapareau teme ale anchetei intreprinse de Viorel Ilisoi, dar opiniile si analizele devenisera mai transante, precum si, in buna masura, concordante. In topul dezbaterii s-au aflat mediocritatea revistei Convorbiri literare, evidentierea mecanismelor de monopolizare a deciziilor in cimpul literar, viciile in ierarhizarea valorilor, acumularea ilegitima de capital simbolic s.a.m.d. Ar mai trebui pomenit cu siguranta si manifestul Clubului 8, De ce un monguz vorbitor sa fie mai prejos decit o pisica sau ciorna unui manifest, care are meritul de a puncta, dupa parerea unora, cu umor, aceleasi tare ale vietii literare iesene intr-o publicatie cu buna vizibilitate nationala, in Dilema, suplimentul Vineri. Declaratia scriitorilor ieseni (si nu numai) nemult
