Stimate domnule director,
Am citit in Observatorul cultural nr. 74 un text, semnat de dl Dumitru Ungureanu, de o violenta si o rautate rare, la adresa criticului literar Alex. Stefanescu. Desi incadrarea mea politica este radical diferita de cea a lui Alex. Stefanescu, desi unele din atitudinile sale politice m-au nemultumit categoric, desi in comentariile sale la carti ale mele a avut si cuvinte care m-au suparat – trebuie sa spun ca textul dlui Ungureanu m-a indignat in cel mai inalt grad. Este inadmisibil ca despre un literat de valoarea lui Alex. Stefanescu, unul dintre cei mai interesanti critici literari activi de azi (Manolescu, Simion, Grigurcu, Cistelecan, D. Cristea-Enache), sa se publice, intr-o revista de tinuta (nu de gang!) cum este Observatorul cultural, un articol atit de josnic. Trec peste grosolana neintelegere de catre dl Ungureanu a marturisirii (de o lovinesciana tristete) prin care Alex. Stefanescu se „desparte“ de cronica literara. Trec si peste zeflemisirea grobiana cu care e tratat atasamentul lui (competent si migalos) fata de paginile incepatorilor.
Ma opresc numai asupra citorva puncte, cele mai murdare, ale articolului. Multe ne pot deranja la Alex. Stefanescu, dar faptul ca e un critic literar original, cu un stil foarte personal si recognoscibil, cu judecati de valoare ferme si formulate cu naturalete si expresivitate e o certitudine. Astfel ca asertiuni ale dlui Ungureanu de genul „pretentiile de critic literar ale lui A.S. sint un moft, un fel de gogoasa pe care o vinde cui poate“ sint simple minciuni veninoase. Prin cartile si prin articolele sale, Alex. Stefanescu a dovedit peremptoriu nu ca „are pretentii de“, ci ca este chiar un critic literar, in deplinatatea intelesului acestui cuvint. Tot o minciuna ordinara este si o propozitie ca: „Orice carte laudata de A.S. era aproape sigur o carte proasta si vice
