Utilă şi rarissimă, ca gest moral în aceste vremuri egolatre, este recuperarea şi restituirea unui sextet de poeţi uitaţi, redescoperiţi de cartea lui Ovidiu Dunăreanu şi Victor Corcheş, Corabia de fildeş - poeţi ai sudului - (Constanţa, Ed. Ex Ponto, 2000, 286 p.). Este vorba de readucerea în arena poeziei actuale a unor autori legaţi de Pontul Euxin, de Constanţa sau Cadrilater, născuţi în primele decenii ale veacului XX, unii dispăruţi în plină tinereţe (Dumitru Olariu, Dimitrie Batova), alţii supravieţuind până în anii '80 şi chiar după (Boris Deşliu se stinge în 1998). Numitorul comun al celor şase poeţi: Dobrogea, Marea Neagră, revistele tomitane de ei întemeiate, mari proiecte fără plecare sau întrerupte, dar mai ales meteorica lor parabolă lirică între o Tradiţie stilizată şi sirenele avangardei europene. Simpla lectură a poemelor selectate din cărţi sau periodicele vremii de cei doi editori dă sentimentul unei poeţii, ce dincolo de mitologia personală şi locală, este perfect sincronă în spirit şi în tehnici cu poezia ce se scria pe întreg teritoriul naţional. Ceea ce sporeşte importanţa volumului, reliefată şi de Corina Apostoleanu în Cuvânt înainte. Detalii bibliografice, judecăţi de valoare şi referinţe critice prefaţează fiecare florilegiu în parte, astfel încât cititorul are la dispoziţie şase plachete ale unor poeţi reuniţi în postumitate.

Alexandru Gherghel (Câmpulung Muscel 1879-Constanţa 1951), avocat, prefect de Caliacra, este un emul al simbolismului academic în volumul Cântece în amurg: "Treceau a mele vise de mult, vedenii pale;/ Ah, sufletul sub trista hieratică lumină/ Era ca-n nopţi cu lună o jalnică ruină". Preţioase naivităţi elegiace, o erotică altisonantă, mai ales în sonete, culminează în texte impecabile d.p.d.v. formal, dar fără fior. Recuzita simbolistă, cu melancolii şi rafinamente cromatice, se revarsă în ritmuri şi ritu