Înfiinţat acum 80 de ani, PEN-Clubul Internaţional are astăzi centre în aproape 90 de ţări şi peste 12.000 de membri. Secţia română datează din 1923 şi, pînă în anii celui de al doilea război, Centrul PEN de la Bucureşti a fost foarte activ, după cum reiese din registrul de procese verbale ale şedinţelor lui, studiat de Barbu Cioculescu. În 1950 însă, filiala românească a organizaţiei mondiale a scriitorilor a fost desfiinţată, fiindcă apărarea libertăţii de expresie şi a drepturilor civile nu putea fi decît o "activitate duşmănoasă" dictaturii comuniste (ce a umplut închisorile şi cu scriitori). Ulterior, filiala românească a funcţionat totuşi ani buni (cu Geo Dumitrescu, secretar), deşi strict controlată de către PCR. Abia în 1990 PEN-Clubul român şi-a putut relua activitatea în mod normal, sub preşedinţia Anei Blandiana şi, de atunci, pe lîngă participarea membrilor români la conferinţe internaţionale şi acţiuni iniţiate de centrele din diferite ţări, a organizat el însuşi patru simpozioane pe teme de mare actualitate. Cel de al patrulea a avut loc de curînd, între 27 şi 29 iulie, la Sinaia, cu sprijinul financiar al Fundaţiei "Friedrich Ebert", reprezentată la lucrări de d-nele Elke Sabiel şi Maria Stein. Sub genericul PEN-Cluburile Europene - argumente ale unei viitoare Europe Unite, simpozionul a reunit, pe lîngă 27 de scriitori români, delegaţi ai centrelor PEN din Anglia, Franţa, Norvegia, Portugalia, Republica Moldova, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Israel, un membru al Centrului PEN catalan şi unul al Centrului PEN maghiar din România. Din partea conducerii PEN-Clubului Internaţional au venit doi vicepreşedinţi, englezul Francis King şi francezul Alexandre Blokh, precum şi secretarul general, suedezul Terry Carlbom. Avîndu-se în vedere tematica dezbaterii, a fost invitat şi un reprezentant al Consiliului Europei, directorul departamentului Itinerarii Cu