În Fals tratat despre psihologia succesului, punînd în discuţie "detaliile de biografie", S. Damian înşiră ciudăţeniile unor mari scriitori. Aflăm astfel că Ezra Pound era un tîmplar pasionat, care nu o dată se arăta dispus să le repare prietenilor mobilierul, că D.H. Lawrence spăla vase cu plăcere, în timp ce James Joyce se temea de cîini. El umbla cu patru ceasuri în buzunar pentru ca, în eventualitatea opririi vreunuia sau chiar a două, să aibă totuşi certitudinea orei exacte. Miza decupării în concretul imediat al acestor bizarerii de comportament depăşeşte media iscodirii ieftine şi vizează, responsabil, însăşi fiinţa vie a autorilor. Destrămarea falselor pudori poate pune în transparenţă extravaganţe, capricii şi rătăciri ale unor oameni de cultură, ca tot atîtea atestări ale verosimilităţii în reconstituirea biografică. Nimic din ce este omenesc nu ar trebui considerat "impur" şi exclus din şirul de cauzalităţi ce revelă psihologia creatorului ori resorturile intime ale operei sale. Îndemnul cu aer de manifest sui-generis al sincerităţii absolute (dar înţelepte, fără impulsuri necrofage) sună limpede: "Scoateţi la iveală faptele, chiar cele minuscule, chiar cele care ies din tiparul canonic al pildei de urmat". Acest precept prin care morala forţează limitele discreţiei - nu fără expansibilitatea bunului simţ cultural - poate justifica fronda confesivă a unui I. Negoiţescu totalmente descătuşat: "În Autobiografie voi spune totul despre mine, chiar şi cele mai inconfortabile lucruri." Poet, eseist, critic şi istoric literar, I. Negoiţescu s-a născut la 10 august 1921, la Cluj şi s-a stins în 1993, într-o clinică din München. "Posedat de propria sa memorie" şi apoi de moarte, pare să se fi lăsat pradă bolii ce-l măcina de multă vreme cu singurul regret de a nu fi terminat stihiala sa Autobiografie (vezi postfaţa de la Straja dragonilor). Se împlinesc acum