Zona industriala dezvoltata odinioara, Romanul a trecut rapid, dupa 1990, cap de afis la rata somajului. Prin evidenta Agentiei Locale de Ocupare a Fortei de Munca au trecut, din 1990 si pina in luna mai 2001, peste 66.000 de persoane. Acestia provin din rindurile angajatilor marilor intreprinderi, ai societatilor privatizate sau ai IMM-urilor infiintate dupa 1990. Prin forma de somaj au trecut agricultori, liber profesionisti si tineri absolventi Bani aruncati pe apa simbetei, si nu pe locuri de munca Peste jumatate din locuitorii din zona Romanului au trecut prin furcile caudine ale statutului de somer. Peste 66.000 de persoane active, pe parcursul a peste 10 ani, au beneficiat de ajutor de somaj, alocatie de sprijin si ajutor de integrare. Dintre acestia, peste 32.000 sint femei. Pentru aproximativ 14 mii de proaspeti absolventi de facultati si licee, in loc de carte de munca, prima "realizare" a fost carnetul de somer, iar primul salariu - ajutorul de somaj. Cheltuielile cu pregatirea acestor absolventi au fost inutile, mare parte din ei luind drumul strainatatii, pentru a cauta un loc de munca, cu speranta ca-si vor putea valorifica capacitatea si cunostintele acumulate. Au trecut pragul Agentiei Locale de Ocupare a Fortei de Munca Roman peste 1.350 de persoane cu studii superioare, mai bine de 12.000 de persoane cu studii medii, si aproximativ 25.000 de persoane cu studii generale. Dupa 1990, media anuala a numarului de someri in zona Roman a fost de peste 6.000 de persoane. Platile asigurate somerilor romascani, din fondul somaj, in toti acesti ani, depaseste 600 de miliarde de lei, aproape inca o data echivalentul capitalului social al unei intreprinderi de nivel republican, cum ar fi, de exemplu, Petrotub. Cu banii cheltuiti pe protectie sociala, timp de mai bine de 10 ani, se puteau dezvolta programe, din care ar fi rezultat citeva mii de noi locuri de munc