Asa cum am mai scris si anul trecut, Capalbio este numele unei exotice localitati din Toscana litorala si gazda unui festival de scurtmetraj (CapalbioCinema, unul dintre cele mai bune de gen din Italia) care dureaza numai 5 zile si, particularitate salutara, tine filmele din scurt (rejectind din principiu orice depaseste 15 minute). Fine este o notiune relativa si depinde de disponibilitatea – fizica, psihica si, evident, financiara – a subsemnatului si a insotitorului sau de a calatori de la un festival la altul. Luna iulie, in Italia, este una foarte generoasa din punct de vedere cinematografico-festivalier: practic, ti-o poti petrece haladuind dintr-un colt intr-altul, de la o mare la alta, de la un gen de filme la altul, in functie de preferintele tale, de posibilitatile lor (de gazduire) si de valabilitatea biletului EuroDomino. Iar acest lucru este cu atit mai indicat cu cit, de cele mai multe ori, cheltuielile de transport nu sint suportate de organizatorii festivalurilor. Intr-un fel, e ca la sarbatoarea filmului francez, unde cumperi un abonament si platesti pentru restul filmelor o suma modica – interesul e sa vezi cit mai mult pentru a plati, raportat per film, cit mai putin. Deci, interesul unui turist festivalier este de a „ansena“ cit mai multe festivaluri, pentru a plati, raportat per festival, cit mai putin. Stiu, suna a justificare...
In cazul de fata, fine-le s-a scris la Montecatini Terme, sediul altui festival de scurtmetraje (FilmVideo, cel mai virstnic de acest gen din Italia si, pare-mi-se, din lume), care nu doar ca se afla in imediata vecinatate (Toscana termala, la doar doua ore cu trenul), dar incepe imediat ce Capalbio se sfirseste. Avantajul turistului este evident, dar de el profita, chit ca nu cu premeditare, insisi organizatorii festivalurilor: pentru ca exista, inevitabil, si filme care „calatoresc“ de la un festival la a
