Bazarul cu imagini
Cei care anul trecut au vizitat expoziţia de la Muzeul Naţional de Artă, dedicată decupajelor realizate de regina Margareta a II-a a Danemarcei, după basmele lui Andersen, îşi amintesc, poate, de unde pornise ideea reginei. în muzeu se afla o copie a paravanului pe care Andersen construise o hartă în imagini a călătoriilor sale în Europa şi Orient, un colaj suprarealist, cu o recuzită însă tipic romantică, de imagini decupate din cărţi poştale şi jurnale.
Deja modă veche în epoca lui Andersen, călătoriile reuşiseră să impună, tot ca modă, un gen literar în principiu ignorat - jurnalele de călătorie; aşa că scriitorul danez, original în construcţia de pe paravan, este doar un alt drumeţ romantic autor de asemenea jurnale, atunci când, în 1842, îşi publică, în două volume, însemnările din timpul drumului. Şi, totuşi, pentru noi, însemnările sale sunt extrem de interesante. Traducerea românească, apărută anul trecut la Editura Univers, a ignorat primul volum, al cărui fundal e călătoria în Germania şi Italia, oprindu-se asupra celui de-al doilea, din motive pe care traducătoarea Grete Tartler le numeşte "geografic-sentimentale". Subiectul acestuia e periplul oriental, Grecia, Turcia şi drumul de întoarcere către ţară, când danezul străbate stepa dobrogeană şi navighează în sus pe Dunăre, cu scurte popasuri la ţărmul valah.
Faptul că Andersen vede - e drept, cam în grabă - "ierboasa Valahie", după ce trecuse prin Grecia şi Turcia, e un interesant subiect de analiză imagologică. Ajunşi în capitala ungară, călătorii secolului al XIX-lea declarau, entuziasmaţi de baia turcească şi de minaretul de aici, că se află la porţile Orientului; dacă mai apoi adăstau prin Ţările Române, însemnările lor se reduceau, cel mai adesea, la o sumă de clişee şi de locuri comune asupra Orientului. Acesta rămâne însă în urmă atunci cînd Andersen sos
