Viaţa socială este din ce în ce mai juridicizată. Un simptom al civilizaţiei de tip occidental, pe care o vrem instaurată irevocabil în România, este prezenţa din ce în ce mai accentuată a fenomenului juridic în viaţa şi preocupările oamenilor. Deciziile judecătorilor şi procesele judiciare în sine, legile şi dezbaterile din jurul lor, raporturile dintre autorităţi în paradigma statului de drept şi alte amănunte mai mult sau mai puţin semnificative ale evoluţiilor juridice fac, din ce în ce mai mult, ştirile de prima pagină a ziarelor. Nu cred că mai există astăzi în România un cotidian care să nu aibă, în fiecare zi, cel puţin o ştire, dacă nu chiar un comentariu, direct legat de problemele statului de drept. Să privim, de pildă, titlurile marilor noastre ziare din ziua de vineri, 10 august (data este absolut întîmplător aleasă). Adevărul, Ziua, Evenimentul zilei, Cotidianul, Curentul, Jurnalul Naţional, România liberă vorbesc toate despre ceea ce pare a fi marea temă a momentului: retrocedarea caselor naţionalizate în temeiul Legii nr. 10/2001. Tema momentului este, în plus, stimulată de ştirea că Regele Mihai I solicită retrocedarea Peleşului. Fireşte, pe marginea unui eveniment de natură pur juridică apar speculaţiile politice, iar disputa dintre Guvern şi Primăria Generală a Bucureştiului pare a fi barometrul fierberilor politice ale acestor zile toride. În plus, în aceste ziare, mai găsim comentarii sau relatări despre operaţiuni suspecte (demascarea escrocheriilor şi a "ingineriilor financiare" a devenit, deja, o obişnuinţă pentru presa noastră de investigaţie), despre cazul apatridului, fost cetăţean român expulzat din Germania, sau despre măsura graţierii unor pedepse, anunţată de oficiali în ultima vreme. Tot mai mult drept în ziarele noastre înseamnă tot mai mult drept în viaţa noastră. Întotdeauna, oamenii au fost preocupaţi de regulile cetăţii în