Faptul de a folosi pentru a desemna activităţile ilegale termeni generici rezervaţi de obicei ocupaţiilor legale e un fenomen larg răspîndit, care se regăseşte în mai multe argouri. Ceea ce poate să apară ca un eufemism sau ca o extindere semantică e în fond rezultatul unei simple schimbări de perspectivă. Termeni ca şcoală, meserie, ucenic etc. au acoperire şi relevanţă, din interior, din punctul de vedere al vorbitorilor de argou, chiar cînd se referă la tehnicile furtului, înşelătoriei etc.: deprinse şi exersate cu mai multă sau mai puţină abilitate. în multe argouri, inclusiv în cel românesc, verbe de tipul a lucra sau a opera se folosesc curent pentru activităţile mediului interlop. în acest cadru general de-a dreptul banal merită totuşi să fie consemnat un detaliu contextual, reflectînd ceea ce ar putea reprezenta păstrarea în argoul românesc actual, prin termeni marcaţi de distanţă ironică, a unui ecou al limbajului oficial din deceniile trecute, a unui rest din propaganda muncii şi a economiei centralizate din regimul totalitar. Pentru a desemna generic activitatea prostituatelor, cuvîntul cel mai frecvent folosit pare a fi verbul a produce, mai ales în expresii formate cu supinul (în unele, acesta ar putea fi perceput ca substantivizat): "a ieşi (sau a scoate) la produs" - "bărbatul respectiv nu se prea gîndeşte nici să-i fie tată, nici prieten fetei, care trebuie prin el doar "să producă" (să se prostitueze)" (Cotidianul 235, 1992, Graffiti, p. 8); "Cum se lasă seara, mă fardez, mă îmbrac sexy şi ies la produs" (Evenimentul zilei = EZ 2610, 2001, 1); "Primul loc pe care l-am ales pentru "ieşitul la produs"" (România liberă = RL 2264, 1997, 10); "Sînt scoase la "produs" fetele de protocol" (EZ 1627, 1997, 3); "Sute de româncuţe au plecat la produs peste hotare" (arhiva Internet a Curierului zilei - Argeş); "Din nou la produs" (titlu, în Capitala, 3, 20