Ce legătură poate fi între Pasărea măiastră a lui Brâncuşi, San Pietro şi Coasta de Fildeş? Aparent nici una. Şi totuşi, un arhitect francez de origine şi educaţie rrromână le-a adus laolaltă. Domnul Vişan, vă reamintesc, a venit direct de la Paris spre a ne anunţa că este imperativă construirea unor replici colosale ale cîtorva statui brâncuşiene spre a fi amplasate în pieţele bucureştene. Atunci, dl Vişan explica unui popor de papuaşi şi de troglodiţi, alegînd cuvinte cît să le cuprindă minţile abia trezite şi să se minuneze în ce fel ar proslăvi d-sa moştenirea brâncuşiană, iară noi cată să-i oferim mintenaş mijloace ca să treacă la treabă. Cum pe aici se întîmplau lucruri mai importante atunci, nu l-a băgat nimeni în seamă şi arhitectul nostru s-a întors, dezabuzat, sper, înapoi în neantul parizian de unde apăruse. Dar de unde îl ştim noi pe dl Vişan şi, cunoscîndu-l, avem motive să ne temem de prea marea sa dragoste pentru sculptorul pe care-l aniversăm anul acesta? Care este - unica, mă tem - întîmplare citabilă "din vieaţa şi opera" d-sale? O "replică" a catedralei San Pietro în satul de origine al unui mărunt dictator vest-african, dintre aceia pe care îi tot drăgălea un mărunt dictator român acum vreo trei decenii. Pe scurt, spre a-şi preamări originea, şeful de stat respectiv i-a comandat arhitectului "nostru" să ia aminte la San Pietro şi să-i toarne ceva asemenea, dar mult mai amplu, în peisagiul semi-deşertic atît de drag inimii sale, printre găini şi cămile natale. Rezultatul? - o semi-calotă scoborîtă de pe San Pietro, amplificată şi pusă parcă direct pe sol: cea mai amplă biserică din lume. Ea arată exact în felul în care se iţeau la reflux din nisip resturile Statuii Libertăţii în scena finală din Planeta maimuţelor (originalul, nu remake-ul recent!). Dacă un cataclism ar fi trimis în derivă trans-continentală originalul roman avariat, l-ar