Printr-o curioasă decizie a departamentului de programe de la PRO TV, vedem în fiecare duminică dimineaţa episoadele fascinantului serial The Cold War produs de CNN. Spun curioasă, pentru că PRO TV -ul s-a ales cu audienţă, dar şi cu invective pe seama opţiunii sale de a transforma sezonul de concedii în "Vara Ispitelor". Nu vreau să discut dramele reale sau nu ale perechilor care au vrut "să se cunoască mai bine", dar este clar ca opţiunea către acest tip de programe ("VI" nu e singurul) este impulsionată de foamea de audienţă şi publicitate. Adaptarea nocturnă a unui program de radio, reluările de seriale şi alte invenţii estivale arată clar că s-a dorit o formulă lejeră şi, pe unde se poate, cu cheltuieli mai reduse. E vară, lumea nu are nevoie de probleme grave şi dezbateri plicticoase, ci de divertisment. În grade diferite, mai toate televiziunile din lume ţin cont de această schimbare sezonieră de perspectivă. Cu totul stranie îmi pare, aşadar, menţinerea în schema de programe a serialului documentar consacrat celei mai teribile confruntări a lumii moderne. The Cold War nu este un serial populist, ridică probleme şi mai ales aduce informaţie de primă mînă unui public ("marele public") care n-a ştiut niciodată despre blocada Berlinului, despre "rachetele cubaneze", despre incidentul U2 sau despre mişcările comuniste din America de Sud. Manualul de istorie le-a evitat, presa la fel, şi de-abia în ultimii ani începem să înţelegem unele lucruri la care filmele străine făceau aluzii absconse. Ce se ştia în România, de exemplu, despre conflictul din Coreea? Mai nimic, de-abia MASH ne-a trezit curiozitatea. Din acest punct de vedere, "Războiul Rece" e un vîrf al televiziunii/lor noastre, şi informaţia că la Buftea s-ar pregăti un serial similar despre istoria comunismului "nostru" mă face să cred/sper că mai există entuziaşti ai genului. Dar cît de eficientă