* Într-un interviu recent din revista electronică www.cambio.com, García Márquez mărturiseşte că va publica, în curînd, dar după primul volum din mult-anunţatele Memorii, un nou volum de povestiri. Noua carte care nu are încă un titlu va fi, speră autorul, "un salt în concret", o săgeată "în mijlocul ţintei". Gabo reia o mai veche marotă a sa despre diferenţele interne dintre povestire şi roman: "A scrie roman e ca şi cum ai pune cărămizi una peste alta. A scrie o povestire înseamnă a te arunca în plin concret (...); e hazardat să stabileşti diferenţele în funcţie de lungimea textului. Această deosebire poate fi valabilă între o povestire şi alta, însă nu între povestire şi roman. Povestirea cea mai scurtă pe care o cunosc îi aparţine guatemalezului Augusto Monterroso, nu de mult premiat cu Premiul Ortega y Gasset. Iat-o: «Cînd m-am trezit, dinozaurul se afla tot în locul acela»". Fascinat de povestire şi socotind un dar divin capacitatea sa de a scrie şi povestiri şi romane, Márquez îşi amiteşte o poveste din O mie şi una de nopţi care i-a provocat un acces violent de invidie: un pescar îi cere soţiei unui alt pescar o greutate pentru năvodul său, promiţîndu-i primul peşte pe care îl va prinde; în măruntaiele peştelui primit în dar, femeia va găsi un diamant de mărimea unei migdale. Concluzia face parte dintre dixit-urile márquesiene cu plăcere şi adesea citate: "Dacă cel care împrumută greutatea nu ar fi o femeie, ci un alt bărbat, povestirea şi-ar pierde tot farmecul: n-ar exista. Iată un alt mister al acestui gen misterios prin excelenţă" * Numerele trecute ale revistei Vatra anunţau un concurs de poezie erotică numit "Amanta/amantul anului 2000" ce ar urma să îşi anunţe cîştigătorul, "în semn de omagiu" (?), pe 23 august. Redacţia revistei de la Târgu Mureş a renunţat la voturile democratice din partea publicului, căci "democraţia e fragilă şi plină de risc