Miercuri 29 august a inceput cea de-a 58-a editie a Festivalului cinematografic de la Venetia. Europa va reusit sa-si ia revansa, sau va triumfa din nou Orientul Indepartat? O editie numai intelectuala, sau un festival deschis gusturilor marelui public? Iar Nicole Kidman si Antonio Banderas vor reusi sa readuca un public numeros la LIDO?

Ceea ce este sigur e ca aceasta a 58-a editie a Festivalului de la Venetia va ramine in amintirea nostra ca editia Dublului Leu. Pentru prima data, directorul Alberto Barbera a decis sa infiinteze doua sectiuni competitive.

6 sint filmele italiene care lupta pentru a cistiga un Leu cu aripi.

Printre titlurile cele mai asteptate, in concurs, Luce dei miei occhi (Lumina ochilor mei) de Giuseppe Piccioni, si Luna rossa (Luna rosie) de Antonio Capuano, care va fi proiectat in ultima zi a Festivalului.

In cea de-a doua sectiune competitiva, Cinema Dei Presente, dedicata filmelor celor mai inovatoare, prin limbaj si teme, vor fi 4 filme italiene prezentate.

Un spatiu special va fi ocupat de filmul L’amore probabilmente (Dragostea probabil) de Giuseppe Bertolucci, care a inaugurat festivalul: o reflectie poetica asupra raportului dintre adevar si minciuna in viata unei tinere actrite si, in general, in viata unui artist. Dar si Hijos de Marco Bechis, care povesteste drama copiilor persoanelor desapararecidos, fii adoptati de familiile calailor.

Amintim faptul ca Marco Bechis este regizorul argentinian de origine italiana care acum doi ani a suprins Italia cu un film dureros, tot despre desaparecidos, intitulat Garage Olimpo.

Si apoi L’amore imperfetto (Dragostea imperfecta) de Giovanni Davide Maderna, si L’uomo in piu’ (Omul in plus), „opera prima“ de Paolo Sorrentino.

Nu ne ramine altceva decit sa asteptam verdictul juriului, prezidat anul acesta de regizorul italian care a triumfat la