"Dorm în Pasajul Unirii. Vii spre oraş, e un canal şi doi. Aculoşea. Cald iarna, vara răcoare. Plecai de mulţi ani de acasă că nu aveam înţelegere cu ai mei. Mîncăm şobolani, ne iese şi la cerşit cît să mîncăm. Am vreo 18-22 de ani, că ce să ştiu? Ţineam cum trec zilele, aveam un carneţel, dar l-au luat milogii, mă apucam de aurolac. Trec multe maşini şi e gălăgie şi nu dorm seara, că e la maşini. E frumos Alfa Romeo, că cînd intră în pasaj are duduială plăcută dum-dum-dum şi o simţi după ani. Nova are duduială rea duma-duma-dum. Trebuie scurt. Am găsit inel de 24 de karate, că am fost bogat, aruncă fetele din maşini, că se supără cu al lor şi aruncă şi l-am găsit seara, mă, ce străluceşte? Am făcut ţambal mare trei zile, că vărsam şi beam - mîncam. Dimineaţă întorc o ţigară şi iau un aurolac, mergem la McDonald's în spate la mîncare, că nu se leagă bine, nu vine maşina de gunoaie şi mai mîncăm. Ne ducem la cerşit pe borduri. Fac handicapatu' fără picioare, că mi-a rămas aşa de mic şi ştiu cum să fac. Dau picioare turceşte şi le bag la fund, şi să ştii cum să stai ca să nu vadă şmecheria. Mă legăn şi nu mult, că dă omu' bani. A fost sărăcie şi e. Acu' trei ani
dădea trei mii, acum o mie, da' nu mai faci cu o mie ce făceai cu trei. Au băgat monedă şi îmi sparg buzunarele. Dar nu mergem la cerşit, că nu ne trebuie, că ce să facem cu banii? Nu facem nimic. Nu fugim, de ce să fugim? Stăm şi luăm aurolac. Cîntăm, ne rostogolim în faţa maşinilor ce intră la pasaj, care-i bun, ăla e! Seara pe la opt, aşa facem, maşini puţine şi ne rîdem. Fac tumbă şi roată. Rîdem. Ne spargem. Şi maşinile tiririmtitititim. Fac ca nebunele, că ce pierdem? Bolnav cînd mă fac, mă leg de o ţeavă şi face bine. Mă scol de m-alerg prin ţevărie cu ai mei şi e alt joc, că noi acolo nu vedem şi le ştim noi, sînt acoloşilea, nu le mişcă nimeni. Furăm gogoşi şi covrigi, că pun pe bulevard la
