Concertul pe care l-ati sustinut, impreuna cu Hideko Udagawa, in 15 septembrie pe scena Ateneului Roman in cadrul Festivalului „Enescu“ este alcatuit din trei sonate pentru vioara si pian, dintre care doua ii apartin lui George Enescu. Cum va raportati dumneavoastra la creatia enesciana?

Cred ca este extraordinar cind o tara isi poate promova astfel propria arta. Datorita acestui festival, in Romania se cinta, in aceste zile, foarte multa muzica de Enescu. Eu, personal, nu am mai cintat niciodata o sonata de Enescu si sint foarte recunoscator pentru ocazia care mi s-a oferit – aceea de a interpreta aici primele doua sonate pentru vioara si pian de Enescu. Este o muzica minunata, deosebita, extrem de interesanta si cred ca dupa acest festival voi propune si altor violonisti cu care colaborez sa le interpretam. Mi s-a mai intimplat ceva asemanator nu de mult. Este vorba despre un festival dedicat lui Paul Hindemith, la care am participat. Nu mai interpretasem lucrari de Hindemith pina la acea data. Cred ca meritul unor astfel de festivaluri este faptul ca oamenii descopera lucrari pe care nu le-au mai auzit inainte si care sint, dupa parerea mea, adevarate capodopere.

De ce ati ales sa interpretati Sonata pentru vioara si pian de Richard Strauss intre cele doua sonate de Enescu?

A fost dorinta doamnei Hideko Udagawa. Este o sonata foarte des interpretata si apare in repertoriul multor violonisti si pianisti. Eu am cintat-o de foarte multe ori, cu diversi violonisti. Insa, pentru mine, cel mai important punct al programului nostru din acea seara a ramas prezenta celor doua sonate enesciene, care sint doua lucrari deosebite, complexe.

Ne puteti spune citeva cuvinte despre colaborarea dumneavoastra cu doamna Hideko Udagawa?

Am inregistrat impreuna lucrari de Aram Haciaturian pentru vioara si pian, iar prezen