Cea mai recenta consecinta a cuceririi si colonizarii Irlandei de catre englezi este conflictul (The Troubles) de tip sectar din Nord, care, in ciuda intelegerilor si acordurilor semnate de partidele politice din aceasta provincie britanica si de guvernele de la Dublin si Londra, este perpetuat de fractiuni radicale din cele doua tabere. Pe 5 martie, un atentat cu bomba la postul de radioteleviziune BBC Londra a dovedit ca problema spinoasa in contul careia au fost cauzate moartea atitor persoane implicate, dar si nevinovate, si pagubele materiale imense nu este inca rezolvata.

Criza Ulsterului din cea de a doua jumatate a secolului trecut a inceput cu evenimentele din 5 octombrie 1968, din timpul Marsului pentru Drepturi Civile din orasul nord-irlandez Derry (Londonderry, in versiunea engleza) si atit politia, cit si televiziunea, conform parerilor exprimate de profesorii de stiinte politice Paul Bew si Gordon Gillespie de la Universitatea Queen’s din Belfast, pot fi considerate ca responsabile pentru a fi schimbat cursul istoriei. Reportajele televizate au prezentat pe larg actiunile politiei care se straduia sa reprime manifestatia utilizind din plin bastoanele de cauciuc. Ideea ca Irlanda de Nord nu era linistita si stabila provincie unde se puteau dezvolta afaceri si unde lumea era prospera a prins repede, ca si banuiala (sau convingerea, pentru unii) ca Asociatia Irlandeza pentru Drepturile Civile (expresie a minoritatii catolice) fusese infiltrata de Armata Republicana Irlandeza (IRA).

In provincia creata in urma cuceririi independentei de catre douazeci si sase de comitate din sudul insulei si a unui referendum, cu o populatie majoritara protestanta, iesea la iveala dominatia acesteia (sau a unionistilor ori loialistilor – fata de Coroana engleza – cum mai sint denumiti) in toate domeniile, in special in cele social si economic, si f