Însemnări despre alţii
În ultimii ani, dintr-o strategie de marketing, editurile scot pe piaţă tot mai multe cărţi cu caracter compozit. Diversitatea cuprinsului pare să asigure cărţii o mai mare priză la publicul cititor.
Este şi cazul Însemnărilor unui cosmopolit, volum care cuprinde în trei secţiuni articole, studii, însemnări critice consacrate de I. Negoiţescu unor scriitori de prim raft ai literaturii universale, unor prezenţe româneşti în cultura europeană (Anna de Noailles, Martha Bibescu, Eugen Ionescu ş.a.), iar, în final, câteva pagini cu caracter confesiv, în fapt, mai vechi însemnări diaristice publicate în 1997 de Editura Dacia sub titlul Ora oglinzilor. Textele critice au apărut fie în periodicele Tribuna, Secolul XX şi Viaţa Românească, fie în volume ca Însemnări critice, Scriitori contemporani, Engrame sau În cunoştinţă de cauză (volum care conţine texte difuzate la posturile de radio "Europa Liberă", "BBC" şi "Deutsche Welle".
Relectura "însemnărilor" lui I. Negoiţescu are farmec şi textele surprind prin prospeţime. Eseurile despre Heidegger şi prietenia ratată dintre filozoful nihilist şi Karl Jaspers, prietenie născută pe fundalul unui ciudat dezinteres reciproc pentru operele filozofice, despre memoriile lui George Manolescu, un escroc internaţional de la sfârşitul secolului XIX care, cum se ştie, i-a slujit drept model lui Thomas Mann pentru romanul Confesiunile escrocului Felix Krull sau cel despre Bucureştiul anului 1935 descris de Paul Morand ca... "micul New York" şi-au păstrat tensiunea şi plac.
M-aş fi aşteptat, în ciuda intenţiei editorului, ca fragmentele de confesiuni şi pagini de jurnal să fie mai consistente şi, eventual, să conţină şi ceva inedit. Fragmentele de faţă suferă oarecum şi din pricina selecţiei. Paginile de "jurnal" alese vorbesc exclusiv despre literatură, nimic intim, nimic personal, nic
