Charles Jencks, un înainte mergător al scrierilor despre postmodernism, a propus - şocîndu-şi la vremea respectivă cititorii mai degrabă sceptici - o dată şi un loc, extrem de precise, la care postmodernismul ar fi început. Evenimentul care făcea tăietura, după opinia autorului, era demolarea ansamblului de locuinţe sociale colective (blocuri, cum sînt cunoscute la noi) Pruitt-Igoe, din St.Louis, Missouri. Data este 15 iulie 1972, iar ora - 3,32 p.m! Acest complex arhitectural, al unui american de origine japoneză, Minoru Yamasaki, fusese premiat la data facerii sale pentru modernitatea exemplară a proiectului, dar devenise în doar douăzeci de ani cu neputinţă de salvat din pricina degradării fibrei sociale a celor care erau asistaţi acolo. Acesta este văzut de Jencks drept semnalul de "deşteptare" dat unui mod diferit de a concepe arhitectura în relaţia sa cu societatea pe care o afectează. Scepticii au criticat datarea cu atîta "exactitate" a apariţiei unui mod nou de a gîndi şi cunoaşte, de a face artă şi de a o "consuma". În definitiv, există suficiente momente anterioare, chiar dacă mai "soft" decît imploziile respective, care ar fi putut la fel de bine să fie considerate (şi chiar sînt) ca precedînd sau însoţind naşterea post-modernismului. Apariţia concomitentă (1966) a două cărţi fundamental-antimoderne - Complexitate şi contradicţie în arhitectură de Robert Venturi şi Arhitectura oraşului de Aldo Rossi - este un astfel de contra-exemplu. Şi totuşi, astfel de cezuri segmentează istoria şi îi conferă sens. Avansez şi eu o dată. Una de final al post-modernităţii (căci postmodernismul însuşi, ca stil artistic, a răposat de bunăvoie, uitat de toţi, încă de la finele anilor optzeci). Această dată este marţi, 11 septembrie 2001, atunci cînd primul dintre turnurile gemene de la WTC din New York s-a prăbuşit. Am nenumărate argumente pentru a demonstra că atac