Deşi imaginaţia populară o asociază cu un poliţist cu automat, corupţia este un fenomen care poate fi analizat ştiinţific. Şi combătut pe baze ştiinţifice, dacă nu vă sună prea urît expresia. O astfel de analiză este "Diagnostic Surveys of Corruption in România", analiză realizată de Banca Mondială în 2000 la cererea Guvernului României. Este plăcut să constaţi că guvernul României este interesat de latura ştiinţifică a fenomenului. Studiul a analizat opinia populaţiei pe trei eşantioane: funcţionari, oficiali publici, întreprinzători, oameni de afaceri şi capi de gospodărie, oameni obişnuiţi. 38% dintre oficiali au declarat că au fost nevoiţi să ofere mită în ultimul an, 42% dintre capi de gospodărie şi doar 27% dintre întreprinzători. În condiţiile în care corupţia este un fenomen atît de discutat, 80% dintre întreprinzători şi capi de gospodărie cred că aproape toţi funcţionarii publici sînt corupţi. Mai mult, jumătate cred că mita este parte din viaţa de zi cu zi. Din păcate, sondajul nu ne spune dacă afirmaţia ascunde o fatalitate detestată sau acceptată. Dar este surprinzător că 44% dintre funcţionarii întrebaţi cred că aproape toţi funcţionarii sînt corupţi. Este foarte probabil că ştiu ce spun. Deşi acest ambiguu "aproape" lasă loc de interpretări: poate că cei întrebaţi se exclud pe ei înşişi sau şi ei sînt aproape corupţi. Dintre conducătorii de firme, 27% au fost nevoiţi să dea mită autorităţilor vamale, dar mult mai mulţi (66%) cred că funcţionarii vamali sînt corupţi. 19 procente dintre aceşti investitori au oferit mită pentru a obţine licenţe de comerţ extern, 17% pentru poliţia rutieră, 13% pentru autorizaţii de construcţie, tot 13% pentru inspectorii financiari. Chiar dacă cei care au oferit mită pot părea puţini, oamenii cred în mult mai mare măsură că aceste instituţii sînt corupte. Rezultă că omul care are treabă într-o instituţie se pregăt