E nevoie de o schimbare de paradigmă

şi vocabular pentru a înţelege

generalitatea corupţiei la noi Cum în ultimii doi ani corupţia şi responsabilitatea guvernamentală au fost o temă frecventă de cercetare a institutului de politici publice pe care îl conduc (SAR) şi multe dintre lucrările noastre au fost publicate şi sînt accesibile pe web (pe site-ul Uniunii Europene privind lărgirea Europei editat de Berlesmann se află, de exemplu, cifrele şi analiza unui sondaj SAR - v. pag. 20, n. red.) o să las deoparte statisticile în textul de faţă pentru a propune mai mult decît un model cauzal al corupţiei, un context teoretic global în care putem interpreta corupţia, economia subterană, imposibilitatea de a institui o economie de piaţă, cu alte cuvinte, o paradigmă teoretică pentru înţelegerea tranziţiei. O voi numi paradigma informalităţii. Construcţia acestei teorii este în lucru: diverşi colegi din lumea academică, mai ales de la Princeton şi LSE, economişti şi neeconomişti sînt destul de avansaţi pe căi paralele şi sper să organizăm în următoarele luni o conferinţă internaţională care să statueze această abordare alternativă. E primul pas pentru a trece la elaborarea unui set de politici diferite pentru tranziţiile "eşuate" din Europa de Est. Dacă există înţelegerea cauzelor reale ale eşecului pieţei vom găsi şi soluţii, dacă vom continua să discutăm într-un limbaj paralel vom avea succesul de pînă acum. Cum am mai spus şi altădată, despre fenomenele subterane nu trebuie vorbit în Newspeak, deoarece în Newspeak nu există nimic subteran. Nu e un accident că societăţile în care impunerea Newspeak a fost mai avansată, ca România sau Rusia, unde limbajul oficial aproape că nu avea concurenţă într-un limbaj alternativ au azi probleme serioase să înţeleagă de ce limbajele formale noi, care au înlocuit Newspeak , sînt atît de neputincioase în a descrie societă