Aşa cum bine observa una dintre persoanele care a răspuns Apelului "Pentru revigorarea ştiinţei româneşti", lansat pe Internet, problemele cercetării sînt intim legate de economia şi politica unei ţări: ele nu se pot rezolva prin etalarea bunelor intenţii. Toate guvernele post-revoluţionare au vrut sau vor să încurajeze (deşi nu curajul lipseşte) cercetarea. Nici unul nu a făcut-o altfel decît deplîngînd situaţia, înrăutăţită de numărul mare al cetăţenilor români superior calificaţi, cu un înalt coeficient de creativitate şi inventivitate, stabiliţi în ţările unde pot munci la nivelul lor de competenţă. Procesul de intenţie prin care se sugerează deficitul de patriotism nu este nici just, nici corect: patria n-ar avea nimic de cîştigat dacă ei ar rămîne aici, protestînd în faţa guvernului că au lefuri de mizerie, lefurile de mizerie fiind legate de absenţa programelor şi proiectelor apte să genereze nu doar o corectă retribuire, ci şi relansarea economică a României. Apelul pe care îl publicăm, împreună cu cîteva ecouri stîrnite, dovedeşte că nici cei plecaţi nu sînt indiferenţi faţă de ce se întîmplă acasă. Şi dacă pentru un tango e nevoie de doi, colaborarea factorilor de decizie din ţară este absolut necesară celor din străinătate, chiar dacă Apelul poate să pară minimalist şi adeziunile nu au nimic din limba de lemn caracteristică proiectelor preferate de autorităţi. Importante, în rîndurile de mai jos, sînt adresele unde cei interesaţi pot intra în contact cu cei disponibili, pentru proiecte utile, realizabile, eficiente.

Este, probabil, o dovadă de trufie din partea redacţiei noastre să-şi închipuie că poate urni ceva în domeniul cercetării. Ar fi însă o probă de vinovată modestie să trecem pe lîngă această propunere ridicînd din umeri a neputinţă.

Apel pentru revigorarea

ştiinţei româneşti Vă invităm pe această cale să contribuiţi la or