Periplu prin bibliotecile iesene
Notorietatea Romaniei in plan mondial in privinta succeselor educationale si, mai larg, culturale este un fapt unanim recunoscut. S-au facut adeseori speculatii, in sens pozitiv, asupra inventivitatii si inteligentei native a romanului, scotandu-se cu atat mai mult in evidenta meritele, cu cat baza de invatare este marginit informatizata. E adevarat, insa, ca acest aspect nu a impiedicat la nici un nivel progresele si recunoasterea intaietatii. Romanul are stofa de cercetator si documentarist, iar lucrul cu cartea este, se pare, pasiunea lui. Ne putem astepta, prin urmare, ca accesul la carte - sursa cea mai fecunda de informare - sa fie nu numai liber, dar si incurajat. "Sub lupa", compartimentul de carte - biblioteca - dezvaluie probleme, dezarticulari, crize cu care se confrunta de foarte multa vreme. Reintregind lantul, se descopera ca unele biblioteci sunt finantate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, altele de Cultura, ramanand ca o categorie aparte (in care intra si bibliotecile din incinta scolilor) sa se autofinanteze.
Sunt mai multe tipuri de biblioteci
Directorul Bibliotecii Centrale Universitare Iasi, prof.dr. Alexandru Calinescu, a scos in evidenta diferentele intre Biblioteca Nationala, cea Academica si bibliotecile universitare, paricularitati conferite de genul de public care are acces. BCU Iasi, cu cele 12 filiale ale sale, deserveste un public larg, universitari (cadre didactice, doctoranzi, studenti), cercetatori, persoane angrenate in munca de documentare. E adevarat ca accesul e restrictiv pentru celelalte categorii de cititori, "pentru ca altfel am fi asaltati si nu ne putem permite deteriorarea unor exemplare rarisime, cum nu putem nici aglomera cererile pentru imprumut , pentru ca ingradim munca de cercetare. Mai sunt inca trei asemenea biblioteci in tara, ne-a as
