În 1933, când Eugeniu Botez, cunoscut în literatura română sub numele de Jean Bart, pleacă în călătoria cea de pe urmă, îi rămân trei copii: Călin-Adam (născut în 1909), Stroe-Eugen (născut în 1912) şi Ada (născută în 1918). Băieţii erau din prima căsătorie cu Marioara (născută Dumitrescu, decedată în 1913), iar Ada - din cea de a doua căsătorie cu Mania (născută Goldman) de care se despărţise prin divorţ în 1926. La despărţire, fosta soţie îşi păstrează numele soţului, devenind cunoscuta pianistă Mania Botez. Fata, în vârstă de 8 ani, rămâne în grija tatălui.
Primul băiat, Călin-Adam - pentru familie, prieteni şi cunoscuţi: Călin - a absolvit Facultatea de chimie industrială la 21 de ani, dar după stagiul militar îmbrăţişează cariera tatălui său: ofiţer de marină. Se căsătoreşte la 2 mai 1935, în vârstă de 26 de ani, cu Cecilia Frederica Storck, în vârstă de 20 de ani, fiica artiştilor plastici Frederich Storck şi Cecilia Cuţescu Storck, româncă născută Brăneanu, la Râul-Vadului, comuna Câineni, judeţul Vâlcea, şi înfiată, la 15 ani, de bunicii dinspre mamă: Constantin şi Elena Cuţescu. Conform actului dotal din 18 martie 1935, părinţii dau de zestre fetei "un corp de casă situat în str. Vasile Lascăr nr. 114, compus din parter şi etaj, în valoare de 600.000 lei, şi trusou şi mobilier evaluate la 100.000 lei". Căsătoria fusese aprobată de Ministerul Apărării Naţionale şi Inspectoratul Marinei la 22 aprilie 1935 prin ordinul nr. 608.
Ajuns căpitan, Călin Botez comandă trei vedete în timpul războiului, apoi lucrează la Externe, de unde este trimis ataşat militar al României la Lisabona. Mergând pe urmele tatălui său, a avut şi preocupări literare: a colaborat la revistele militare şi marinăreşti (Marea noastră, care continua România maritimă şi fluvială), iar experienţa de viaţă de la Lisabona a transpus-o într-un roman: Răscruci la Ocean, rămas în
