Ieri, la Bruxelles, s-a desfasurat Conferinta de presa care a reunit semnatarii Declaratiei comune care a marcat incheierea Summit-ului UE-Rusia: presedintele Vladimir Putin, premierul belgian Verhofstadt, dr. Javier Solana, inaltul reprezentant pentru politica externa si de securitate comuna, si Romano Prodi, presedintele Comisiei Europene. Un punct central al expunerilor l-a constituit cooperarea in domeniul securitatii, domeniu de maxima importanta, redefinit acum la un nivel superior intre UE si Rusia, premierul Verhofstadt anuntind demararea unei noi faze, cea a „consultarii politice structurate“ sub forma unor intilniri lunare in cadrul unui grup de lucru la nivel inalt, mai existind si „posibilitatea suplimentara a altor doua intilniri anuale, daca evenimentele internationale vor impune acest lucru. Pornind de la aceste afirmatii, precum si de la sublinierea facuta in Declaratia Comuna ca „extinderea UE ofera noi perspective, dar si sfidari pentru dezvoltarea relatiilor noastre si vom coopera, in cadrul structurilor Acordului de Parteneriat si de Cooperare, pentru a maximiza efectele benefice ale extinderii si pentru a lamuri eventualele preocupari pe care le-ar avea una sau alta dintre parti in aceasta privinta... fiind hotariti ca extinderea sa nu traseze noi linii de separatie in Europa, ci sa creeze legaturi inca si mai strinse intre Uniunea extinsa si Federatia Rusa“, i-am adresat presedintelui Putin urmatoarea intrebare: Ati vorbit despre „un sistem unificat de securitate in Europa“. Cum va fi el definit in functie de cele doua procese de extindere demarate acum, pe de o parte cel al UE, pe de alta parte cel al NATO?
- Trebuie sa existe un demers diferit in analiza acestor procese. In primul rind, noi toti am vazut ca, din pacate, securitatea nu poate fi garantata in acest moment si nimeni nu se poate simti acum nici in securitate, nici bine apara
