Cvasi-dialog într-un maxi-taxi bucureştean. Ora în care românii au păstrat momente de reculegere pentru victimele atacului terorist de la New York şi Washington. Maşina se opreşte, drumul fiind blocat de nenumărate vehicule. Şoferul: Cred că nu ajung în centru mai devreme de o oră... Un bărbat cu părul alb (logoreic şi incoerent): Americanii n-ar fi făcut asta... pentru români... aşa sîntem noi... Bine le-a făcut ăia... Nu se mai satură... Ei sînt de vină... şi jidanii... din cauza lor...Vor să stăpînească lumea... aşa le trebuie!... O gospodină grasă: Nu ştiu decît să se drogheze... (Nimeni nu întreabă cine.) Bărbatul logoreic (care nu s-a întrerupt nici o clipă): ...americanii şi jidanii... asta merită!... O să ne bombardeze şi pe noi... Cineva: Spuneţi "Doamne fereşte"! Gospodina: Drogaţii! Bărbatul incoerent (îşi continuă monologul, încorporînd, crede el, şi răspunsurile): Ce "Doamne fereşte"?... Ce treabă avem noi cu americanii?... Era mai bine cu ruşii... Un tînăr (excedat): Domnule, dacă vă place cu ruşii, de ce nu vă duceţi la ei? Bărbatul monologal (ignoră dialogul): ...cu ruşii nu aveam probleme... era bine... eu, de pildă, sînt şofer la Parlament.... Tînărul (plictisit): Vedeţi-vă, atunci, de treabă la Parlament! Gospodina: Drogaţii naibii! Bărbatul monologic şi ilogic: ...Să vă spună şi domnul Corneliu Vadim Tudor... Tînărul (decis): Să-ţi spună dumitale! (A depăşit apelativul dumneavoastră.) Şi după aceea comunică-ne şi nouă. (Apoi coboară din maşină, care oricum nu s-a mişcat din loc. Coboară mai mulţi, inclusiv prietena care mi-a relatat întîmplarea...) Despre americani, se ştie ce au spus cu privire la atacurile teroriste. Ruşii, probabil spre surprinderea individului logoreic, i-au preferat pe americani şoferului de la Parlament. În ceea ce-l priveşte pe domnul Corneliu Vadim Tudor, se pare că el va trebui să spună ceva mai întîi la tribuna