Primesc de la Vali Băcuţă, student Automatică, anul II, un e-mail. Scrie despre Mariani Cristea. "Pe Mariani Cristea o găsiţi făcîndu-şi veacul sau prin cantina Maxx din Regie sau în faţa căminelor Medicinii sau plimbîndu-se pe stradă cu picioarele goale. Haine caraghioase, invariabil ruj strident, coafură scurtă, voce răguşită cu care cere o ţigară. Descendenţa ei: nobili din Anglia. Acolo este mama ei prinţesă. Fratele vitreg o bate. A terminat Filosofia la Cluj, vorbeşte despre Kant, Blaga, Eminescu. Pe două foi a scris: «Vineri 27 aprilie 2001 Bucureşti România-Mariani Cristea, născută Bucureşti, Geniul meu de ştiinţă şi filosof: Şansa noastră a oamenilor de a supravieţui este aceea de a dilata timpul interior de gîndire, deci viteza gîndurilor, rapiditatea lor, coincide cu viteza luminii, cu viteza sunetului, deci teoria mea echivalează printre alte teorii pe aceea a savantului german de GENII Albert Einstein, şi anume, teoria relativităţii: E egal mc2. Am numele publicat în revista Luceafărul ca critic
literar de poezie între anii 1974-1977 şi anume Ana Maria Cristea. Colecţia revistei se află la biblioteca centrală de stat, etajul III. Geniul meu de diplomată şi politiciană: Cînd a murit preşedintele Rusiei Leonid Brejnev, Ceauşescu Nicolae a pus doliu în România, deoarece graniţele României sînt comune pe jumătate cu Rusia. Prin urmare, s-a pus doliu în data şi luna naşterii mele şi anume 12.01.1990. Ceauşescu a pus doliu pentru mine, pentru geniul meu. Cu multă dragoste prietenilor mei olandezi, a dvs. Mariani.» Poezia lui Mariani: «Te voi iubi cu disperare
Prejma va cere o rumoare
Nici glas nici clopot pe aproape
Iluziile se vor topi pe ape
Din cer prea lungul vis răsare
Priveşte lebăda cum moare.»
A cerut o ţigară şi a plecat." Eugen ISTODOR
Primesc de la Vali Băcuţă, student Automatică, anul II, un
