Birourile redacţiei mele se află la etajul al 21-lea din cele 31 cîte numără clădirea ce adăposteşte vreo 1200 de salariaţi şi circa 30 de redacţii în limbi străine. Deutsche Welle trece drept un mic turn Babel la Köln, dar în raport cu bătrînii săi fraţi americani sau cu cei foarte tineri de la Frankfurt pe Main ori Berlin, acest zgîrie nori colonez, considerat la vremea lui un "contrapunct" la istoricul Dom, rămîne un pitic.
Mă aflu aşadar într-unul din birourile de la amintitul etaj. încerc să redactez sinteza parţială, incompletă, a unor reacţii aflate încă în flux, declanşate de catastrofa de la 11 septembrie în conştiinţa unor intelectuali europeni şi americani. Mă decid să mă rezum la textele apărute în marile ziare germane...
Emoţia impregnează aproape toate textele semnate de intelectuali, publicate în ziarele pe care le-am consultat. Aceste texte se sustrag unei "globalizări a sentimentelor", cum desemna critic Umberto Eco felul în care au fost mediatizate, mai ales la radio şi televiziune, secvenţele "primului război al mileniului al III-lea". Reputatul profesor de semiotică declara în paginile unui ziar german că mass-media în loc să furnizeze lămuriri sau explicaţii, nu emit decît informaţii sumare care, asociate imaginilor, duc exact la nedorita globalizare a sentimentelor. Or, intervenţiile unor oameni de litere şi intelectuali în paginile presei scrise sunt, prin simplul act al scriiturii, şi rod al unei forme specifice de reflecţie.
Se distinge, în corpus-ul de texte pe care le-am consultat, o anumită localizare a energiilor sufleteşti şi mentale declanşate de evenimentele de la 11 septembrie, o anumită orientare a eforturilor analitice pe care autorii le-au depus pentru a înţelege şi explica inimaginabilul. Această localizare se produce în spaţiul, altminteri dificil de definit şi de delimitat, cuprins între deznădejdea sid
