Si totusi…
Cind Jossa isi pierdu singurul fiu, compuse un haiku, printre cele mai frumoase din cite exista:
Stiam ca lumea e
ca o picatura de roua
Si totusi… si totusi…
Jossa era un poet profesionist. La moartea unicului sau fiu nu i se putea cere altceva decit sa scrie un haiku. La prabusirea intregii lumi, Jossa n-ar fi putut sa-si faca mai bine datoria decit scriind un haiku. Si totusi…
Daca Jossa ar fi ales din gama limitata de gesturi umane un altul, nu l-ar fi putut implini la fel de bine. Daca si-ar fi facut harakiri, daca si-ar fi mutilat un membru, daca ar fi plecat in muntii T’en t’ai, daca s-ar fi tavalit in cenusa, daca ar fi devenit calugar buddhist, toate aceste gesturi ar fi fost infinit mai putin adinci decit un haiku. Prin nimic nu putea Jossa reface miracolul prezentei fiului sau. Si totusi…
Groningen, 29 ianuarie 1977
Arta fugii
Fuga este o arta inventata de un ordin monahal buddhist, ca si karate-ul sau judo.
Kara-te, care inseamna practic „miinile goale“, a fost nascocit din pricina interdictiei de a folosi unelte de metal. Calugarii spargeau lemne cu miinile. In acelasi timp, pentru calugarii vagabonzi, kara-te slujea ca tehnica de aparare impotriva banditilor.
O data cu alte arte folositoare, aceiasi calugari au perfectionat pina in cele mai neinsemnate detalii si arta fugii. Ea consta in a-i face pe ceilalti sa creada ca te afli aici, in vreme ce, de fapt, ti-ai schimbat locul. O persoana crede ca te afli in fata ei, dar tu te afli in alta parte. O alta crede ca ii vorbesti de la stinga, iar tu ii vorbesti de la dreapta.
Arta fugii, ca rezultat, iar nu ca proces, inseamna a-i face pe altii sa confunde directia in care se afla artistul. Cit priveste tehnica in sine, nimeni nu a reusit s-o descopere si sa si-o insuseasca in mod corect. In vreme ce