Desenul din covor

Din numărul, ca deobicei excepţional, datat toamna 2001, al revistei LETTRE INTERNATIONALE (ediţia română), am reţinut două articole politice. Primul e de fapt un reportaj al Isabelei Hilton, o jurnalistă engleză, specializată, se pare, în America de Sud, despre mărirea şi decăderea lui Fujimori, fostul preşedinte peruan. Totul e remarcabil: portretele protagoniştilor, interviurile, comentariile, montajul. Puţine romane senzaţionale, politice ori de spionaj, se citesc cu acelaşi interes. Al doilea text e datorat Feliciei Antip şi se referă la un volum de documente intitulat The Tiananmen Papers, compilate de Zhang Liang şi apărute la Editura Public Affairs. Titlul spune despre ce e vorba. Volumul cuprinde stenograme ale discuţiilor dintre liderii chinezi din timpul marilor manifestaţii studenţeşti din 1989 care au scos în stradă, în 27 de oraşe şi provincii, aproape o sută de milioane de protestatari, şi care s-au sfîrşit în baia de sînge din piaţa Tiananmen din Beijing. Felicia Antip îşi pune, de altfel împreună cu editorul, întrebarea dacă documentele sînt autentice. E greu de răspuns în acest moment. Autoarea textului din Lettre se foloseşte de extrase şi de comentarii, pe marginea lor, din publicaţii americane şi europene. Îşi lasă cititorii să decidă singuri în privinţa autenticităţii documentelor. Care sînt extraordinar de interesante şi destul de plauzibile. Aflăm (bănuiam) că în conducerea Partidului Comunist Chinez opiniile au fost împărţite. Mai aflăm că Deng Xiaoping, eminenţa cenuşie a PCC, a avut cuvîntul decisiv în declanşarea represaliilor, ceea ce nu ştiam. Sîntem surprinşi că Zhao Ziyang, secretarul general al PCC, a fost hotărît contra şi că a rămas pînă astăzi în domiciliul obligatoriu ce i-a fost impus acum 12 ani. În fine, descoperim că actualul preşedinte al Chinei Jiang Zemin, a cărui carieră majoră a început după