Lipsa de interes pe care statul o manifesta fata de cercetare, cit si dezinteresul marilor patroni, determina inventatorii sa ia drumul Occidentului. Astfel, Romania, alaturi de celelalte tari sud-est europene, a ajuns un mare exportator de materie cenusie, aportul romanilor la progresul stiintei la nivel mondial fiind bine cunoscut. Este imbucurator faptul ca generatia tinara manifesta aceeasi dorinta de a-si aduce contributia, mai mica sau mai mare, la continuarea traditiei stabilite de inaintasii lor. Un exemplu cert il constituie Traian Andrei, elev al Colegiului "Vasile Alecsandri". El isi doreste sa calce pe urmele tatalui sau, ale carui peste 60 de inventii brevetate ii sint exemplu de devotament pentru cercetare. Traian trece drept un adolescent obisnuit printre liceenii de virsta lui. Nimic din firescul virstei nu-i tradeaza preocuparile. Numai ca mintea lui merge putin mai departe. "Cind ma vede cautind ori studiind ceva, este foarte interesat de ceea ce ma framinta. Imi urmareste cu nesat miscarile si nu ma lasa pina nu-l fac sa priceapa ce ma preocupa. Asa a fost dintotdeauna", ne-a spus tatal lui Traian. Pentru tinarul adolescent, inventica a devenit o realitate acum un an. Pe casa scarii cablul TV creea o imagine dezolanta. Diblurile iesisera din locasurile lor. El s-a gindit ca o bucatica de lemn il va impana, nedindu-i acestuia voie sa mai iasa vreodata. Asa s-a nascut prima lui inventie: "Diblul cu autofixare". Pasionat de calculatoare, pentru micul inventator tehnologia moderna nu inseamna numai intrari pe site-uri sau lungi conversatii pe chat. Dragostea cu care vorbeste despre software sau hardware te face sa-ti dai seama ca e mult mai mult decit o pasiune. Era logic ca urmatoarea lui inventie sa fie executata cu ajutorul computerului. Zis si facut: impresionat de munca titanica pe care o matusa de-a lui o depune pentru a face un goblen, Traian a