De câţiva ani (e drept nu prea mulţi!) venirea toamnei coincide pentru cinefilii bucureşteni (din păcate doar pentru ei) cu începutul sezonului de festivaluri. Dar, parcă niciodată, ca în acest an, toamna nu fu mai bogată...
Totul a început cu Sărbătoarea Filmului Francez care, la sfârşit de septembrie, timp de trei zile (28, 29 şi 30), ne-a adus producţii de dată recentă (şi cu multe premii), succese de public şi de stimă ale singurei cinematografii europene ce a reuşit să ţină piept (e drept, la ea acasă!) filmului american. Apoi, la mijloc de octombrie, două zone cinematografice mai puţin cunoscute marelui nostru public şi-au prezentat oferta prin Săptămâna Filmului Finlandez (8-12 octombrie) - care ne-a tentat cu Femei în oglindă, adică filme realizate în ultimii ani de regizoare finlandeze despre femei finlandeze - iar Istoria Filmului Elveţian, derulată la Cinemateca Română, ne-a propus să urmărim, timp de şapte luni (octombrie 2000 - aprilie 2001), 28 de opere reprezentative pentru cinematografia helvetă. Desigur, de la acest regal cinematografic nu puteau lipsi două cinematografii de mare tradiţie şi foarte apreciate de către cinefilii noştri: Zilele Filmului Italian (26-31 octombrie), - care au reunit, sub genericul Mari autori ai cinematografiei italiene : trecut şi prezent, nume ca Vittorio De Sica, Luchino Visconti, Giuseppe De Sanctis, Pietro Germi, Mario Monicelli, Francesco Rosi, Marco Tullio Giordana sau Nanni Moretti, prilejuind, totodată, şi vernisarea a două expoziţii care au adus în atenţia publicului nostru documente inedite, de mare interes: "Omagiu lui Vittorio De Sica" şi "Cineromit. Un vis cinematografic româno-italian (1941-1946)". în fine, Zilele Filmului Britanic vor pune stăpânire, între 2 şi 8 noiembrie, pe trei săli bucureştene (Cinema Studio, Sala Auditorium şi Cinemateca Română), pentru a prezenta aproape 30 de filme de lu
