În ultima vreme asistăm la îndesirea "succeselor" autorităţilor împotriva infracţionalităţii. Aflăm de razii, de acţiuni în forţă şi aşa mai departe. Dacă iei aminte un pic la aceste "succese", bagi de seamă că cea mai mare parte a lor au loc pe spinarea ţiganilor pripăşiţi la marginea Bucureştiului sau prin periferiile altor oraşe. Într-un efort disproporţionat, eroica Poliţie şi nu mai puţin eroicele trupe speciale izgonesc de la marginea Capitalei mici comunităţi de ţigani care s-au stabilit ilegal aici. Nu demult, cîţiva primari s-au contaminat unul de la altul, vrînd să înfiinţeze cartiere speciale pentru ţiganii săraci din oraşele lor: Piatra Neamţ, Deva şi Baia Mare.

Dacă ideea ghettoizării ţiganilor a stîrnit valuri de protest în presă, nu acelaşi lucru se întîmplă cu acţiunile de îndepărtare în forţă a ţiganilor care îşi trăiesc provizoratul la margine de Bucureşti sau prin alte localităţi urbane.

Cine sînt de fapt aceşti nefericiţi? Marii contrabandişti de droguri sau de maşini? Hoţii de buzunare care îşi văd de treabă, în pofida apariţiei unei Brigăzi speciale pentru combaterea lor? Ţeparii de conducte? Proxeneţii incurabili sau mafioţii gulerelor albe? Corupţii şi corupătorii, cu afacerile lor de mii de miliarde în lei? Cămătarii şi recuperatorii lor? Patronii firmelor căpuşă care au istovit economia românească?

Din cîte ştiu, şi ştiu foarte bine, infracţiunile pe care le-am enumerat mai sus nu sînt afaceri ţigăneşti, iar dacă în ele sînt amestecaţi şi ţigani, acest fapt ţine de jocul numerelor mari.

Din păcate, atunci cînd contabilizează infracţiunile, Poliţia are grijă să precizeze numai etnia anumitor infractori - ţiganii, încît astfel s-a creat impresia că tot ce e răufăcător în România aparţine acestei etnii. Astfel că hoţii din România sînt ţigani, cerşetorii sînt ţigani, bandiţii sînt tot ţigani etc. Chiar aşa?!!!