Cînd a angajat votul de încredere pentru trimiterea de trupe (aproximativ 4.000 de oameni) în Afganistan, cancelarul Schroeder a vrut să-şi pună partenerii de coaliţie, Partidul Ecologist, al verzilor, în faţa unei opţiuni clare: vor să rămînă la putere sau vor să-şi apere principiile. Era important să se demonstreze că există o susţinere internă solidă pentru o politică externă activă, în care vorbele sînt însoţite de fapte: Germania nu mai este un "caz special" al Europei şi soldaţii ei pot merge oriunde în lume, pentru a menţine pacea sau pentru a termina un război, fără să mai trezească amintirea trupelor celui de al III-lea Reich. Unii deputaţi ai Partidului Ecologist, în consens cu mişcarea pacifistă din Germania, dar şi din alte ţări europene, cred că şi ceilalţi ar trebui să urmeze exemplul Germaniei - să nu scoată trupele în afara graniţelor - şi nu invers. Cum spunea un celebru şi talentat artist de film american, declaraţiilor prin care Ben Laden ameninţă cu distrugerea Statelor Unite ar trebui să li se răspundă cu dragoste şi tandreţe. Vorbea serios. Partida de pocher, cum a fost numit de ziare votul de încredere din Bundestag, era destul de riscantă: în afară de verzi, deputaţi din propriul partid al cancelarului ameninţau că vor vota împotriva guvernului, iar democrat-creştinii, de acord cu trimiterea trupelor, urmau să voteze oricum împotriva guvernului, pentru a fi credincioşi ideii de opoziţie. Deşi ar fi putut conta pe sprijinul liber-democraţilor, pentru cancelar era important să-şi clarifice poziţiile în propria coaliţie: "Să fie clar - preciza Franz Müntfering, secretarul general al Partidului Social Democrat - dacă acest guvern cade, următorul nu va mai fi construit de aceeaşi coaliţie. Sîntem pentru menţinerea uniunii între socialişti şi ecologişti, care a produs multe lucruri bune, în multe domenii. Această configuraţie este cea mai b