In trei asezari din judetul Braila, oamenii nu au, pur si simplu, apa de baut si, daca Dumnezeu nu le-ar fi dat riul Buzau, care trece prin apropiere, le-ar muri animalele de sete in batatura. Comuna Scortaru Nou si satele Sihleanu si Pitulati traiesc ca intr-un desert ratacit in mijlocul unui tinut binecuvintat de ape. Ca nicaieri in judetul nostru, pe raza acestor localitati apa potabila nu se gaseste, in subteran, decit la adincimi foarte mari. Ca sa faci un put forat trebuie sa sapi pina la 100-130 de metri, ori asa ceva este peste puterile acestei comunitati sarace. Singura sursa de apa a celor trei asezari se afla in Sihleanu: putul forat, pina la vreo 130 m, al fostului CAP. Putul functioneaza dupa un principiu simplu. Apa este trasa la suprafata cu ajutorul unei pompe electrice, care o urca intr-un bazin sferic cocotat la 10 m deasupra solului, apoi, prin cadere libera se imprastie, printr-o retea de tevi, in cele trei sate. Sontic-sontic, sistemul a mers, de cind l-au dat in folosinta comunistii. Tranzitia spre capitalism l-a ajuns insa din urma si i-a venit de hac. Ca peste tot in tara asta, scortarenii, sihlenii si pitulatenii nu-si platesc la timp taxa pe apa stabilita de Primarie, taxa menita a acoperi costul curentului electric consumat de pompele putului si salariile celor doi oameni care se ingrijesc de ele. In timp s-au acumulat, firesc, datorii catre "Conel", care "Conel", atit de iertator cu intreprinderile energofage, datornice cu sute de miliarde, a decis ca este peste putinta ca trei sate sa-i datoreze citeva zeci de milioane si, in consecinta, a taiat alimentarea cu electricitate a putului forat de la Sihleanu, lasindu-le fara apa potabila. Mai rau ca acum o suta de ani Dupa ce au mai fost intrerupte, ca avertisment, aproape saptaminal, pe caldura torida a verii, robinetele din Scortaru Nou, Sihleanu si Pitulati au incetat definitiv sa curga pe