Ultima moda lansata in domeniul afacerilor este practicarea, in acte, a salariului minim pe economie pentru angajati. La prima vedere, salariatul are serios de pierdut, atit in cazul unei imbolnaviri cit si la pensionare. Un calcul succint al taxelor pe care angajatul, dar si patronul trebuie sa le suporte pentru salarii arata, insa, ca o treime din banii de pe statul de plata se duc in vistieria statului la care se adauga o suma asemanatoare ce trebuie achitata de angajator. La un salariu brut de 7,5 milioane de lei, darile catre stat sint de peste 5,5 milioane de lei. Taxele pe care statul le percepe pentru un loc de munca sint destul de impovaratoare atit pentru salariat, cit si pentru patron, fiecare platind statului mai bine de o treime din venitul net. Specialistii au stabilit ca, aceste impozite sint de doua ori mai mari decit in tarile Uniunii Eropene, ceea ce scuza intr-un fel tertiplurile la care recurg patronii pentru a plati mai putini bani la buget. Pe linga impozitul pe salariu, pentru o leafa se mai platesc trei taxe suportate atit de angajat, cit si de angajator astfel: CAS, fondul de sanatate si somajul. Acestora li se adauga altele trei suportate doar de angajat precum fondul pentru invatamint, handicapati si comisionul perceput de Camera de Munca. Desi recunosc ca aceste dari sint tot mai greu de suportat, cei care au un cuvint de spus in stabilirea acestor taxe, au drept "scuza" numarul tot mai mic de contribuabili la buget. O analiza a acestor impozite in plan extern arata ca, tara cu cele mai ridicate taxe pe salarii este Belgia, unde se platesc dari egale cu 60% dintre cele platite la noi, urmata de Ungaria-50%, nivel la care se situeaza cele mai multe dintre statele Uniunii Europene, insa sint si state unde impozitele platite ajung la o treime dintre cele percepute de statul roman. O treime din leafa se duce la stat Din salariul brut de pe sta