- Care este parerea dvs. asupra Legii statutului maghiarilor, elaborata de Ungaria?
- Ceea ce ma ingrijoreaza cel mai mult privind aceasta Lege a statutului maghiarilor este faptul ca, dupa parerea mea, reprezinta o miscare inapoi de la ceea ce noi incercam sa realizam in prezent la nivelul Uniunii Europene. Aceasta deoarece, in opinia mea, confera un tratament favorabil pentru unii dintre cetatenii din tarile vecine Ungariei, pe criteriul nationalitatii lor, si, in acest caz, problema esentiala este ca e vorba de o viziune de tip etnic asupra Europei si asupra procesului luarii de decizie politica, o viziune de tip etnic mai degraba decit una de tip civic asupra Europei. Iata de ce aceasta lege pare sa fie impotriva Criteriilor Copenhaga, care enunta criteriile esentiale pentru aderarea unei tari la UE.
- As dori sa fiti putin mai explicit in ce priveste aceste doua idei - „viziunea etnica“ si „viziunea civica“ asupra Europei. Ce valori specifice implica ele?
- Multe dintre dezvoltarile structurale care au avut loc recent si se produc acum in Europa, la nivelul UE, in privinta legislatiei si tratamentului de care se bucura cetatenii in interiorul Europei sint fondate pe o asemenea viziune civica asupra Europei, bazata pe recunoasterea faptului ca societatea noastra este una multietnica si ca este nevoie sa-i tratam pe toti cetatenii in acelasi mod. Aceasta inseamna si sa le oferim acelor persoane care provin din tari terte si care sint rezidente legale in tarile membre UE drepturi egale cu cele de care se bucura cetatenii UE. Daca luati in considerare ultimele dezvoltari care s-au produs in domeniul legislatiei privind protectia drepturilor omului, veti vedea ca si ele se bazeaza pe acelasi tip de viziune civica. Iata de ce, acum, cind vorbim despre o politica unica in domeniul imigratiei, discutam, de fapt, despre modul in care persoanele prove
