Studiul pe care-l publicăm astăzi a fost preluat, cu încuviinţarea amabilă a autorului şi a revistei americane, din numărul din 1 noiembrie 2001 al The New York Review of Books. Singura noastră contribuţie este, în notele finale, şi anume acolo unde au fost indicate versiunile româneşti ale referinţelor bibliografice. Tony Judt este cunoscut în România prin cartea lui de la Editura Polirom, 2000, Povara responsabilităţii. Blum, Camus, Aron şi secolul XX francez (în traducerea lui Lucian Leuştean), şi printr-o culegere, Europa iluziilor (Polirom, 2000), cu prefaţa lui Vladimir Tismăneanu şi cu postfaţa lui Dorian Branea, alcătuită de Daciana Branea şi Ioana Copil-Popovici din trei studii ale autorului şi din transcrierea dezbaterilor seminarului la care acesta a participat în octombrie 1998 în cadrul Fundaţiei timişorene A Treia Europă. Tony Judt este profesor de studii europene la New York University, "istoric al pasiunilor şi iluziilor politice" din ultimele două secole, după spusele lui Vladimir Tismăneanu.

Intertitlurile aparţin R.l.

Excepţia românească

Numărul din februarie 2001 al revistei bucureştene ("pentru publicul masculin") Plai cu boi o are ca vedetă pe o oarecare prinţesă Briana Caragea. Paginile de la mijloc conţin un şir de fotografii, într-un stil voit voalat, în care prinţesa apare, când îmbrăcată în haine de piele, când aproape dezbrăcată, stăpânind cu cruzime peste câţiva ţărani, şi ei pe jumătate goi. Puse în lanţuri şi zdrenţăroase, slugile cu pricina taie lemne, trag la sanie sau se opintesc într-un tractor ruginit, în vreme ce Briana (o prinţesă autentică, pe cât se pare), cu un bici în mână, se învăluie lasciv în blănuri şi aruncă priviri crunte, dispreţuitoare, spre ţărani şi spre obiectivul aparatului de fotografiat. Totul în mijlocul unui decor rural care amin