Festivalul de Jazz de la Sibiu, cu invidiabilul său palmares extins peste trei decenii de existenţă, rămâne un reper cultural de talie internaţională. Prima ediţie a noului mileniu a fost realizată graţie abilităţii manageriale a lui H.J.K. Schmidt. Acesta a reuşit să obţină până şi înaltul patronaj al guvernului Adrian Năstase, spre a promova o muzică identificată dintotdeauna cu libertatea de expresie (nu doar muzicală).
Fiesta din acest an a debutat cu o Gală a formaţiilor studenţeşti, în cadrul căreia am reîntâlnit câteva speranţe ale genului: trompetistul Mihai Sorohan, pianistul Mihai Pâţan, saxofonistul Eugen Mamot - din "pepiniera clunjeană" a lui Ştefan Vannai - şi micuţa vocalistă Elena Moroşanu din Oneşti, în etate de numai 11 ani. Ca grup, prezenţa cea mai convingătoare a fost Academic Jazz Band, reprezentând clasa de jazz condusă de Romeo Cosma la Universitatea de Arte "George Enescu" din Iaşi. Reţineţi aceste nume, aducătoare de lumină în semiobscuritatea lăsată de plecarea în străinătate a atâtor colegi de generaţie: Răzvan Boroda/pian, Dan Saghin/bas, Lucian Maxim/baterie, plus solista vocală Luiza Zan. Binevenită programarea în aceeaşi seară a recitalului dat de big band-ul Landshut - dirijor, Martin Stefani - o demonstraţie concludentă că astăzi Germania dispune de o adevărată "bază de masse" în materie de jazz.
În a doua seară am asistat la două recitaluri diametral opuse: mai întâi, cel extrovertit, de imediat impact la public, al formaţiei Jan Korinek & Groove. Trupa pragheză evocă repertoriul nonşalant al anilor'60, când la putere erau chitara electrică şi orga Hammond. Acest cuplu instrumental e resuscitat de organistul Korinek, împreună cu ghitaristul american de blues Rennie Trossman, susţinuţi de profesionişti precum Vladimir Kulhanek/bas şi Jan Knop/pian. Prin contrast, Harold Rubin Quartet din Israel preferă fluxul impr
