Ignazio Silone şi postcomunismul

Cronicarul simte nevoia să revină la numărul de toamnă al revistei Lettre Internationale din care a comentat două texte în nr. 42, lăsînd alte cîteva, excepţionale de asemenea, nesemnalate, din lipsa spaţiului. În continuarea revelaţiilor politice, iată, discuţia dintre Wolfgang Kraushaar şi Jörg Herrmann despre Fracţiunea Armata Roşie (RAF) aduce elemente şi interpretări noi. Specialist în terorismul anilor '60-'70, Kraushaar a publicat de curînd o carte Fantomele stîngii în care vine cu ipoteza surprinzătoare că RAF, care îşi declara o ideologie antifascistă, a preluat moduri de gîndire şi metode de tip nazist. Foarte interesantă este situarea acţiunilor lui Andreas Bauder şi compania în contextul extrem de violent - în toată lumea - de la sfîrşitul deceniului 7: războiul din Vietnam, asasinarea lui Martin Luther King, atentatul contra lui Rudi Dutschke, împuşcarea a sute de demonstranţi în Mexico City, invadarea Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varşovia, debutul conflictului din Irlanda, dictatura militară din Grecia ş.a. Un alt text remarcabil este acela al lui François Fejtö intitulat Un avertisment: recitind "Dumnezeul tenebrelor". Dumnezeul tenebrelor e o culegere de şase texte, publicată acum 50 de ani, ale unor "apostaţi ai bisericii comuniste", cum îi numeşte Fejtö, între care Ignazio Silone, André Gide şi Arthur Koestler sînt cei mai cunoscuţi. Cartea conţine mărturia dezamăgirii unor intelectuali, care simpatizaseră cu URSS şi detestau fascismul, cînd au constatat că sistemul comunist sovietic era la fel de odios ca şi acela nazist din Germania lui Hitler. Ei "au depus armele în faţa adevărului", cum scrie Fejtö citînd faimoasa expresie a lui Montaigne. Cei care fusese membri ai partidelor comuniste din ţările lor au decis să le părăsească. În ultima convorbire cu Togliati, liderul Partidului Comun