Puterea confederatiilor sindicale a scazut enorm in ultimii ani, unii spunind ca mai avem inca mari cartele doar pentru a fi si noi in Europa. Ioan Pascal (CNSRL-Fratia), Doru Alexandrescu (BNS) si Ioan Albu (Cartel Alfa) au depasit de mult faza marilor mitinguri de strada. acum, ei sint partenerii de dialog social ale autoritatilor locale. Munca lor se reduce acum mai mult la consultanta data celor care mai clocesc cite un mic conflict de munca Daca multimea de tarani din Flaminzi, care a pornit tavalugul rascoalei in 1907, i-ar fi avut ca lideri, acum aveau statui in centrul comunei si erau pomeniti de preoti in biserici. La inceputul anilor '90, erau vazuti asemenea haiducilor care se ascundeau in paduri si furau de la cei bogati pentru a astimpara foamea saracilor. Tehnologia moderna i-a schimbat. Vorbesc la telefoane mobile, urla la portavoce sau dau indicatii la microfoanele statiilor de amplificare. Sint regizorii din spatele miscarilor sindicale din Iasi. Acum cer mariri salariale si tichete de masa. De zece ani, Pascal, Albu si Alexandrescu comanda masele. Pe vremuri, puteau umple stadioane intregi cu muncitori, puteau schimba directori de institutii. Ii recunosteau oamenii pe strada, iar cind deschideau usile patronilor stirneau panica. Unde era loc de scandal, apareau mereu si ei. De zece ani, sint aceeasi si au facut din titulatura de sindicalist o meserie. Tin cu dintii de ea si nu par dispusi sa renunte prea curind, chiar daca vremurile de glorie ale marilor manifestatii de strada au cam apus. Sint trei sindicalisti care n-au moarte, dar nici nu prea par in viata. Ioan Pascal, om de 3 milioane pe luna Imbracat la costum, barbatul cu ten masliniu se asaza la una dintre mesele restaurantului de la parterul Consiliului Judetean. Comanda scurt, cu miscari largi. Intre timp, isi scoate pachetul de Pall Mall si isi aprinde o tigara. Maninca repede salata si f