La Bruxelles (concomitent si la Strasbourg, cu ocazia reuniunii in plen a Parlamentului European) au fost date publicitatii ieri analizele Comisiei Europene privind progresele indeplinite in acest an de tarile candidate la aderarea la UE: un Raport general de sinteza si rapoarte detaliate pentru fiecare dintre tarile candidate. In cele ce urmeaza, am incercat o sinteza a observatiilor cele mai importante privind Romania.
In ambele documente (Raportul general si Raportul de tara) se arata ca Romania indeplineste Criteriile politice Copenhaga, context in care se remarca actuala crestere a eficientei legislativului, observatie importanta caci „inainte de alegeri, legislativul fusese efectiv paralizat de slabiciunea coalitiei de guvernare“.
In consecinta, „eficienta puterii legislative s-a ameliorat considerabil, la fel ca si functionarea generala a guvernarii“, dar „un subiect de ingrijorare care a ramas valabil este lipsa de progrese in aplicarea unei reforme strategice a administratiei publice“.
In ceea ce priveste performantele executivului, este descrisa „reforma extensiva“ care a fost facuta si care a dus la o crestere a numarului ministrilor si al ministerelor, „toate agentiile guvernamentale fiind subordonate ministerelor (considerate inainte entitati independente), fapt care a imbunatatit coeziunea administratiei“. In ceea ce priveste pregatirile privind procesul de aderare, Raportul arata ca masurile specifice luate de guvern (existenta unor ministere specializate in integrarea europeana si grupul de lucru interministerial) „au imbunatatit in mod semnificativ calitatea pregatirilor pentru aderare“. Dar, se mai noteaza, reforma sistemului administrativ a fost insotita de anuntarea unei reduceri cu 30% a numarului de functionari, „masura care a micsorat si asa scazutele niveluri ale capacitatii administrative si a lasat fara personal multe mi
